Să ne imaginăm un acrobat pe o sârmă întinsă deasupra abisului, echilibrându-se cu ajutorul unei prăjini-om. Fiecare pas depinde de stabilitatea oferită de prăjină. La orice mișcare bruscă a partenerului echilibrul acrobatului e perturbat, riscul de cădere - iminent. Această metaforă ilustrează dinamica dependenței emoționale în relații, explorată de autorii Tim Clinton și Gary Sibcy în cartea Am I Codependent?
Tulburarea de personalitate dependentă e ca o căutare aiduă a echilibrului, dar în afara sinelui. Persoana dependentă e acrobatul, iar partenerul/a e prăjina cu care se echilibrează pentru a evita prăbușirea în abisul fricii de abandon sau respingere. Această strategie, deși aparent oferă stabilitate, este precară. Mai mult, persoana dependentă are adesea o percepție distorsionată a ceea ce înseamnă siguranța. În timp ce majoritatea oamenilor ar vedea o platformă stabilă dintre cordeline ca un loc de odihnă și securitate, dimpotrivă!, persoana dependentă se simte în siguranță doar pe sârmă.
Acrobatul nostru nu se simte confortabil pe platformă - locul care oferă stabilitate și unde ar putea reflecta asupra sinelui. Pentru el, platforma e asociată cu vulnerabilitatea de a fi singur cu propriile gânduri, fără sprijin. Sârma, deși instabilă, oferă o iluzie a controlului prin intermediul prăjinii. Această inversare a percepției asupra siguranței e centrală în înțelegerea dependenței emoționale.
Persoanele cu dependență emoțională tind să confunde relațiile instabile sau toxice cu zonele de confort. Pentru ele, aceste relații sunt echivalentul sârmei suspendate deasupra prăpastiei, periculoase, dar familiare. Această confuzie între stabilitate și dependență face ca fiecare pas să fie o încercare de a menține echilibrul precar, evitând confruntarea cu sinele.
O mostră de dialog între client și terapeut, imediat după divorț
- Cum te simți?
- Condamnat, expus și nesigur. Pierdut! Nu mai am nimic de care să mă agăț.
- N-ai putea folosi acest timp cât ești singur pentru a te explora, pentru a te conecta cu tine însuți.?
- Să fiu singur cu mine? Dar Asta e înfricoșător!
Această conversație evidențiază teama profundă de introspecție și de a fi singur cu sine, esențială în dependența emoțională. Clinton și Sibcy subliniază că acești dependenți evită solitudinea deoarece le forțează să se confrunte cu insecuritățile și nevoile nerezolvate.
Într-un scenariu ideal, acrobatul ar învăța să își găsească echilibrul pe platformă, realizând că adevărata siguranță provine din stabilitatea interioară. Aceasta ar implica recunoașterea faptului că dependența de prăjină (relațiile cu alți oameni) e o soluție temporară și riscantă pentru nevoile emoționale profunde.
Schimbarea percepției necesită adesea intervenții terapeutice. Prin restructurarea gândirii și învățarea unor noi modalități de a gestiona emoțiile, dependentul poate începe să valorizeze platforma ca un spațiu de creștere personală.
Metafora acrobatului și a prăjinii-om ilustrează complexitatea dependenței relaționale și modul în care percepția asupra siguranței poate fi distorsionată. În loc să se bazeze pe stabilitatea interioară (platforma), persoana dependentă alege să navigheze pe terenuri instabile (sârma), bazându-se pe partener sau alți factori externi (prăjina).
Prin cultivarea unei relații sănătoase cu sine și dezvoltarea resurselor interioare, individul poate tranziționa de la echilibristica riscantă pe sârmă la stabilitatea oferită de platforma propriei identități.
studiu de caz: Un raport Psihologic
I. Date de identificare și context
MP, 40 de ani, s-a prezentat la cabinet pentru dificultăți recurente în relațiile personale și sentimente de anxietate, nesiguranță și lipsă de încredere în sine. E inginer software la o companie IT și locuiește singur de la divorțul său, în urmă cu doi ani. Are un fiu de 10 ani, Daniel, cu care își dorește să îmbunătățească relația.
II. Motivul prezentării
Mihai raportează că se simte prins într-un ciclu repetitiv de relații nesatisfăcătoare. După divorțul de fosta sa soție, Ioana, a început o nouă relație cu Andreea, în vârstă de 20 de ani, la rândul ei marcată de instabilitate și incertitudine, ceea ce îi provoacă anxietate și stres. Mihai dorește să înțeleagă de ce relațiile sale sunt problematice și cum poate depăși aceste dificultăți pentru a avea relații mai sănătoase și pentru a-și vindeca tiparele codependente.
III. Istoricul personal și familial
1. Copilăria și familia de origine
Familia: Singur la părinți, Mihai a crescut într-un mediu familial în care a simțit presiunea de a îndeplini așteptările ridicate ale părinților săi.
Tatăl: Inginer de profesie, tatăl era adesea critic și distant emoțional. Așteptările sale erau riguroase, iar Mihai simțea că nu este niciodată suficient de bun, dezvoltând o frică de respingere și neîncredere în sine.
Mama: Tot ingineră, lucrând în aceiași instituție, evita conflictele. Îi transmitea lui Mihai că emoțiile negative trebuie suprimate pentru a menține armonia familială.
2. Educație și carieră
Studii: A absolvit Facultatea de Inginerie, specializarea Informatică, fiind conștiincios, în încercarea de a-și câștiga aprobarea părinților.
Carieră: Lucrează de 15 ani ca inginer software. Deși e apreciat profesional, evită adesea să își exprime opiniile sau să preia roluri de conducere, temându-se de conflicte și de eșec.
3. Istoricul relațiilor romantice
Ioana (fosta soție): S-au cunoscut în facultate și au fost căsătoriți timp de 12 ani. Relația a început cu pasiune, dar în timp a devenit tensionată. Mihai a făcut numeroase compromisuri, suprimându-și nevoile și dorințele pentru a menține relația. Frica de abandon și codependența au dus la o pierdere a identității sale. Divorțul a fost inițiat de Ioana, iar Mihai a resimțit profund această despărțire, simțindu-se trădat și abandonat.
Andreea (partenera actuală): În vârstă de 20 de ani, studentă la Arte. Relația cu Andreea e turbulentă și probabilitatea tot mai crescută de despărțire îi amplifică frica de abandon a lui Mihai. El simte nevoia de a o controla și de a face eforturi constante pentru a o menține în viața sa, repetând tiparele codependente anterioare.
4. Relația cu fiul său
Mihai îl vede pe Daniel în weekend-uri și dorește să fie un tată prezent și implicat.
Preocupări: Se simte nesigur în rolul de tată, temându-se că propriile sale nesiguranțe și tipare codependente ar putea afecta dezvoltarea emoțională a lui Daniel.
IV. Observații clinice
1. Aspect și comportament
Aspect general: Îngrijit, cu o ținută adecvată vârstei și profesiei.
Comportament în ședință: Cooperant, dar prezintă semne de anxietate (agitație, mișcări nervoase ale mâinilor). Este deschis în a-și exprima emoțiile, dar cu tendința de a minimaliza propriile nevoi.
2. Stare emoțională
Afect: Anxios, cu episoade de tristețe și sentimente de inadecvare.
Dispoziție: Fluctuantă, cu momente de descurajare și lipsă de speranță în privința schimbării situației sale.
3. Procese cognitive
Gândire: Coerentă, dar ruminație pe teme legate de relații și auto-critică intensă.
Conținutul gândirii: Preocupări legate de frica de abandon, nevoia de control în relații și sentimentul de a nu fi suficient de bun.
4. Funcționare socială și profesională
Social: Izolat social, cu puțini prieteni apropiați. Evită situațiile sociale care îi provoacă anxietate.
Profesional: Competent în munca sa, dar evită responsabilitățile suplimentare care ar implica expunere sau potențial conflict.
V. Evaluare psihologică
1. Comportamente și tipare codependente identificate
Frica de abandon și respingere: Manifestă o anxietate intensă la gândul că ar putea fi părăsit, ceea ce îl determină să facă compromisuri excesive în relații.
Sacrificiul propriilor nevoi: Tinde să prioritizeze nevoile și dorințele celorlalți în detrimentul propriilor sale nevoi, pierzându-și astfel identitatea.
Dependența de validare externă: Stima sa de sine este puternic influențată de aprobarea sau dezaprobarea din partea partenerelor, părinților și chiar a fiului său.
Nevoia de control și manipulare: În relația cu Andreea, încearcă să controleze situația pentru a preveni abandonul. Acest control se manifestă prin încercări subtile de a influența deciziile ei și de a o menține dependentă de el, ceea ce poate fi perceput ca manipulare.
Comportamentele sale de control, frici și manipulare contribuie la tensiuni în relație, ceea ce poate duce la îndepărtarea partenerelor și, paradoxal, la realizarea fricilor sale de abandon.
Permite adesea ca limitele sale să fie încălcate, evitând să comunice nevoile sale de teamă să nu fie respins.
2. Originea și dezvoltarea tiparelor codependente
Criticismul tatălui și supraprotecția mamei au condus la dezvoltarea unei stime de sine scăzute și a unei dependențe de validare externă. Mihai a învățat că pentru a obține acceptarea și iubirea, trebuie să se conformeze așteptărilor celorlalți, ignorându-și propriile nevoi.
Lipsa de afecțiune și apreciere autentică a condus la dezvoltarea unor mecanisme de apărare, precum controlul și manipularea, pentru a menține relațiile și a evita respingerea.
Mihai nu e doar o victimă a circumstanțelor, ci joacă un rol semnificativ în dinamica relațiilor sale. Prin comportamentele sale controlatoare și manipulatoare, alimentate de frici, contribuie la deteriorarea relațiilor, confirmându-și astfel temerile de abandon.
VI. Diagnostic
Pe baza criteriilor DSM-5 și a evaluării clinice, Mihai prezintă caracteristici compatibile cu:
Tulburare de personalitate dependentă (TPD)
Tulburare de anxietate generalizată (TAG)
Notă: Diagnosticul propus pe baza informațiilor disponibile necesită monitorizare continuă. Este esențial ca intervențiile terapeutice să fie adaptate nevoilor individuale ale lui Mihai.
VII. Plan de intervenție terapeutică
Obiective pe termen scurt
Conștientizarea și înțelegerea tiparelor codependente și a rolului său activ în relații. Ajutarea lui Mihai să recunoască modul în care comportamentele sale de control și manipulare contribuie la sabotarea relațiilor.
Dezvoltarea unor strategii eficiente pentru a face față anxietății și pentru a reduce comportamentele de control.
Îmbunătățirea comunicării și stabilirea limitelor. Încurajarea exprimării nevoilor și emoțiilor într-un mod asertiv și respectuos.
Obiective pe termen lung
Dezvoltarea autonomiei emoționale și a stimei de sine. Consolidarea unei identități personale independente de validarea externă și reducerea dependenței de control în relații.
Restructurarea relațiilor nesănătoase. Evaluarea și, dacă este necesar, redefinirea relațiilor cu Andreea și părinții săi, promovând interacțiuni sănătoase și echilibrate.
Construirea unor relații sănătoase bazate pe încredere și respect reciproc: Învățarea de a stabili conexiuni autentice fără a recurge la manipulare sau control.
Intervenții terapeutice specifice
Psihoterapie individuală centrată pe schema terapiei, pentru a identifica și modifica schemele dezadaptative timpurii care stau la baza comportamentelor de control și manipulare.
Terapie cognitiv-comportamentală (CBT). Pentru a aborda gândurile negative automate și pentru a dezvolta strategii de gestionare a anxietății și a comportamentelor nesănătoase.
Tehnici de mindfulness și acceptare pentru a îmbunătăți conștientizarea propriilor emoții și reacții, și pentru a învăța să accepte incertitudinea în relații.
Încurajarea lui Mihai să își asume responsabilitatea pentru comportamentele sale și pentru impactul acestora asupra relațiilor.
Discuții și exerciții menite să evidențieze cum aceste comportamente alimentează tensiunile și duc la sabotarea relațiilor.
VIII. Implementarea planului terapeutic
1. Conștientizarea rolului său activ în dinamica relațiilor
Mihai va ține un jurnal în care să noteze situațiile în care simte nevoia de control sau observă comportamente manipulatoare, reflectând asupra motivelor și consecințelor acestora.
În ședințe, analizăm situații specifice în care comportamentele sale au contribuit la tensiuni în relație, identificând alternative sănătoase.
2. Gestionarea anxietății și a comportamentelor de control
Tehnici de gestionare a impulsurilor: Exerciții care să îl ajute pe Mihai să își controleze reacțiile impulsive și să evite comportamentele de control în momente de anxietate.
Dezvoltarea toleranței la incertitudine. Încurajarea acceptării faptului că nu poate controla toate aspectele unei relații și că incertitudinea este o parte naturală a interacțiunilor umane.
3. Îmbunătățirea comunicării și stabilirea limitelor sănătoase
Comunicare non-violentă. Practicarea unor tehnici de comunicare care să îi permită să își exprime nevoile fără a recurge la manipulare sau agresivitate pasivă.
Încurajarea lui Mihai să își definească clar limitele și să le comunice partenerilor, respectând în același timp limitele celorlalți.
4. Dezvoltarea stimei de sine și a autonomiei emoționale
Activități de auto-descoperire: Participarea la hobby-uri și interese personale care să îi aducă satisfacție și să îi consolideze identitatea independent de relații.
Practici de auto-îngrijire. Învățarea importanței îngrijirii propriei persoane, atât fizic, cât și emoțional.
5. Restructurarea relațiilor nesănătoase
Discutarea sinceră a dinamicii relației cu Andreea și a modului în care comportamentele ambilor parteneri contribuie la instabilitate.
Dacă Andreea este dispusă, participarea la ședințe de terapie de cuplu pentru a aborda problemele relaționale în mod constructiv.
Redefinirea relației cu părinții prin stabilirea unor limite clare și comunicarea nevoilor sale într-un mod respectuos, dar ferm.
IX. Prognostic și factori influențatori
Prognostic pozitiv condiționat: Succesul terapiei depinde de disponibilitatea lui Mihai de a-și asuma responsabilitatea pentru comportamentele sale și de a depune eforturi consistente pentru schimbare.
Factori favorizanți:
Conștientizarea impactului negativ al comportamentelor sale asupra relațiilor.
Dorința de a avea relații sănătoase și împlinitoare.
Factori de risc:
Rezistența la schimbare și tendința de a se vedea ca victimă.
Lipsa de suport din partea persoanelor semnificative dacă acestea nu încurajează schimbarea.
X. Recomandări
Continuarea terapiei individuale cu accent pe responsabilizare și dezvoltarea abilităților de relaționare sănătoasă.
Considerarea terapiei de cuplu, dacă este cazul, pentru a aborda dinamica relației cu Andreea în mod direct și colaborativ.
Participarea la grupuri de suport pentru persoane care se confruntă cu codependență, pentru a împărtăși experiențe și a învăța din strategiile altora.
Lecturi suplimentare și resurse educaționale despre codependență, control și dinamici relaționale sănătoase.
XI. Concluzii
Mihai prezintă dificultăți semnificative legate de codependență, frica de abandon și comportamente de control și manipulare care contribuie la sabotarea relațiilor sale. Recunoașterea faptului că nu este doar o victimă a circumstanțelor, ci joacă un rol activ în dinamica relațională, este un pas crucial în procesul de vindecare. Prin asumarea responsabilității și angajamentul în terapie, există un potențial real pentru dezvoltarea personală și construirea unor relații sănătoase și echilibrate.
