În dragoste, căutăm siguranță, conexiune și împlinire. Dar ce se întâmplă când relațiile nu ne aduc doar bucurie, ci devin sursa principală de anxietate, suferință și dependență emoțională?

Dacă ai simțit vreodată că fără el/ea nu ești complet, că ai nevoie disperată de atenția și validarea partenerului, că te pierzi în relații până la punctul în care uiți de tine însuți, s-ar putea să trăiești ceea ce psihologia numește dependență de validare emoțională. Hai să vedem de ce se întâmplă asta și cum te poți elibera.

De ce unii oameni devin dependenți de iubire și validare?
Atât bărbații, cât și femeile pot dezvolta acest tip de dependență emoțională. Cauza de bază e aproape mereu aceeași:

În copilărie, iubirea a fost condiționată. A trebuit să fii „cuminte”, „deștept”, „de ajutor”, „cel mai bun” pentru a primi afecțiune.
Ai crescut fără validare autentică. Poate ai fost apreciat doar pentru rezultate, nu pentru cine ești.
Relațiile apropiate au fost imprevizibile. Dacă părinții tăi au fost reci, indisponibili emoțional sau prea critici, creierul tău a învățat că dragostea nu este sigură.
Ai învățat să vezi iubirea ca pe un premiu, nu ca pe un drept firesc.

Așa că, în viața adultă, cauți acea iubire pierdută în relații, dar ajungi să te pierzi în ele.

Cum arată acest tipar toxic în relații?
1. Atracția și jocuri de artificii la început – Alegi un partener care pare să-ți ofere exact ceea ce ai nevoie: atenție, siguranță, pasiune. Relația începe ca o explozie emoțională, te simți „întreg”.
2. Cresc cotele apelor Nevoii de validare – Începi să devii dependent de atenția celuilalt. Dacă partenerul se distanțează, intri în panică. Încerci să „dovedești” că meriți iubirea.
3. Frica de pierdere – Devii anxios(ă) și începi să cauți confirmări. Îl/o testezi, devii gelos(oasă), ai nevoie constant de reasigurări.
4. Partenerul face pași în spate – Cealaltă persoană începe să se simtă copleșită și se retrage, pentru că simte presiunea de a-ți satisface toate nevoile emoționale.
5. Scăderea respectului – Partenerul nu te mai vede ca pe un om puternic și sigur pe sine, ci ca pe cineva care se agață. Se instalează distanța, dezamăgirea și, uneori, disprețul.
6. Ruptura și durerea – Relația se destramă, iar tu te simți devastat(ă). Ai pierdut „drogul” emoțional și intri în sevraj.

Apoi, ciclul se repetă, cu o nouă relație, cu un nou „salvator” care promite siguranță, dar care sfârșește prin a-ți confirma rana.

Cum te eliberezi de acest tipar?
1. Înțelege că validarea nu este iubire. Aprecierea și atenția partenerului sunt importante, dar nu ar trebui să fie sursa principală a stimei tale de sine. Învață să îți confirmi singur(ă) valoarea.

2. Construiește-ți stabilitatea emoțională în afara relațiilor. Fă lucruri care îți oferă sentimentul de împlinire fără să depinzi de altcineva: sport, hobby-uri, prietenii sănătoase, proiecte personale. Cu cât ai o viață mai bogată, cu atât vei depinde mai puțin de relații pentru a te simți „întreg(ă)”.

3. Fii atent(ă) la momentele când te agăți. Ori de câte ori simți că începi să devii dependent(ă) de cineva, întreabă-te:
Ce gol interior vreau să umplu prin această relație? Cum pot să îmi ofer singur(ă) ceea ce cer de la partener?

4. Învață să te reglezi emoțional fără „drog”
Dacă te simți copleșit(ă) de anxietate când partenerul se distanțează, în loc să ceri validare, încearcă să:
Meditezi 5 minute asupra emoției, fără să acționezi impulsiv.
Faci o activitate care te aduce în prezent (sport, citit, scris).
Îți repeți că ești valoros(oasă) indiferent dacă primești atenție sau nu.

5. Nu confunda intensitatea emoțională cu iubirea reală. Multe dintre aceste relații sunt marcate de o atracție explozivă, dar nu sunt despre iubire autentică. Adevărata iubire e calmă, stabilă și nu-ți activează nesiguranțele, ci te ajută să crești.

Ce se schimbă dacă aplici aceste principii?
1. În loc să trăiești din dependență, vei începe să trăiești din alegere.
2. Nu vei mai simți nevoia să te „agăți” de cineva ca să te simți complet(ă).
3. Atragi parteneri mai echilibrați, care vor putea să te iubească fără ca relația să devină un joc de putere.
4. Devii capabil(ă) să pui limite sănătoase și să alegi relații care te hrănesc, nu care te consumă.

Dacă simți că acest tipar se repetă în relațiile tale și vrei să-l înțelegi mai bine, poți începe un proces de autocunoaștere și vindecare. În terapie, explorăm împreună rădăcinile acestor tipare și învățăm cum să le transformăm în relații mai sănătoase.

🔹 Dacă ai rezonat cu acest articol și vrei să începi un proces de schimbare, te aștept la o primă ședință de consiliere.

FOTO: Costas Dumitrescu