De-aș fi citit cartea „King, Warrior, Magician, Lover” de Robert Moore și Douglas Gillette în urmă cu cinci ani, de câte suferințe m-aș fi scutit! Probabil aș fi înțeles mai repede de ce, la peste 40 de ani, mă legănam, la propriu și la figurat, la umbra nucului din Ibănești, într-un „hamac” psihologic, contemplând viața fără să o construiesc cu adevărat, până când un dublu șoc – pierderea după de 20 de ani a National Geographic România și la câteva luni, a unei căsnicii aproape la fel de lungi – m-a azvârlit în plină criză de identitate. Am descoperit abia atunci că realitatea interioară a unui „băiat etern” e mult mai fragilă și costisitoare decât crezusem.
Cartea lui Moore și Gillette descrie o situație pe care o trăim mulți bărbați: societatea modernă nu ne mai oferă inițieri clare spre maturitate. În loc să devenim adulți echilibrați, ne putem bloca într-o adolescență prelungită, exact ca Peter Pan – mereu curios, jucăuș, dar incapabil să-și asume responsabilități și să-și ridice o viață închegată. Frica de a ajunge la un „mascul toxic” (un Captain Hook cinic, obsedați de timp și putere) ne face să fugim de maturitate. Dar rezultatul e tot un blocaj: nu ne mai dezvoltăm Regele și Războinicul, iar Iubitul și Magicianul rămân în forme imature.
Jordan Peterson pune perfect degetul pe rană: a rămâne un Peter Pan, într-o formă de protest împotriva modelului unui Tată de tip Hook, e o cale aparent seducătoare, dar care sfârșește în inadecvare, depresie sau singurătate. Iar la mine, exact asta s-a întâmplat: când jobul s-a năruit și familia mi s-a destrămat, am realizat că, deși iubeam ideile (partea de Magician) și trăirile (Iubitul), îmi lipsea un ax matur care să-mi dea sens, protecție și structură.
Moore și Gillette își bazează teoria pe psihologia jungiană, care vorbește despre arhetipuri: tipare primordiale, ancestrale, care s-au dovedit a fi strategii de succes pentru supraviețuire în milenii de evoluție umană. De-a lungul generațiilor, aceste modele de gândire și comportament – Regele, Războinicul, Magicianul și Iubitul – s-au transmis transgenerațional în inconștientul colectiv pentru că au funcționat. Ele sunt în noi toți, indiferent că vrem sau nu.
Fiecare dintre aceste patru energii e latent prezentă în noi și ține de noi să le conștientizăm și să le cultivăm, în loc să le reprimăm sau să le lăsăm să se manifeste haotic.
Cartea vorbește despre diferența dintre Boy Psychology și Man Psychology. Pe scurt:
Trecerea de la băiat la bărbat nu se face automat, ci printr-un proces de inițiere. În trecut, triburile aveau ritualuri clare: băiatul era separat de mamă, trecut prin încercări dure și reintegrat ca adult în comunitate. Azi, acestea lipsesc. Prin urmare, noi, bărbații, trebuie să ne creăm singuri acest „ritual” de maturizare, conștient.
În propria mea viață, am constatat că eram plin de Magician (iubeam călătoriile și explorarea ideile și cunoașterea, ba mai apoi și introspecția), dar Regele lipsea (nu aveam ordine și claritate), Războinicul lipsea (nu munceam disciplinat, nu îmi duceam planurile până la capăt), iar Iubitul, deși prezent într-o formă hedonistă, nu era maturizat: mă lăsam condus de impulsuri romantice, dar nu știam să fiu dedicat și responsabil într-o relație de lungă durată.
Această conștientizare a venit când am început să analizez de ce mi-am pierdut ambele picioare identitare, carieră și cămin, cufundându-mă în neputință, anxietate și depresie. Cartea m-a făcut să recunosc: Energiile astea ancestrale există în mine, doar că nu le-am hrănit cum trebuie.
Eu, personal, mi-am dat seama că Iubitul din mine avea nevoie să fie maturizat: să nu mai fie doar un adolescent când tiranic, când dependent, care caută plăceri, ci un adult care iubește profund și protejează ceea ce iubește. Am început cu mici exerciții: savuram fiecare masă, să ajut oamenii cu toată prezența, să ascult muzică sau să mă plimb în natură fără să fiu distras.
Tot acest efort, adăugat la contactul cu ideile lui Jordan Peterson și la conceptul de Internal Family Systems (IFS), m-a făcut să văd că, atunci când activez conștient Regele, Războinicul, Magicianul și Iubitul, devin un om care poate. Dispare sentimentul de neputință, apare un calm și o siguranță lăuntrică. Iar această liniște, siguranță și putință sunt molipsitoare pentru cei din jur.
În plus, e util să înțeleg că nu e nimic greșit în a fi un băiat la 15 ani, dar, la un moment dat, dacă rămâi blocat în Peter Pan la 40+, viața te taxează. Învârtitul depresiv în jurul cozii propriei suferințe din anul în care m-am închis la țară și am păscut gâștele mamei mele prin pădurea de plop și salcă plantată de tata, mi-a arătat că, fără inițiere, suntem atât de fragili la șocurile realității.
Or, arhetipurile au fost cultivate de mii de generații tocmai pentru că ajută la supraviețuire și împlinire. Sunt „cărări bătătorite” în psihicul uman, iar dacă le parcurgem conștient, ne folosim de o „harta internă” deja existentă în noi.
Sunt încă atât de departe de finalul drumului. Dar conștientizând aceste patru energii și exersându-le, simt că îmi construiesc, pas cu pas, un nucleu matur, un cadru în care emoțiile și ideile mele se pot exprima sănătos. Mă gândesc cu drag și la oportunitatea de a-i învăța, și pe alți bărbați, și femei deopotrivă, să nu se teamă de maturitate, ci să vadă frumusețea unui Rege binevoitor, a unui Războinic disciplinat, a unui Magician creativ și a unui Iubit capabil de iubire adevărată.
Deși cartea vorbește despre masculinitate, toate aceste energii – Regele, Războinicul, Magicianul și Iubitul – sunt arhetipuri umane universale. Ele reprezintă strategii ancestrale de viață, prezente și în femei. Unele autoare jungiene (de ex. Jean Shinoda Bolen) descriu echivalente feminine: Regina, Războinica, Vrăjitoarea (Magicianul) și Amanta (Iubitul). Dar esența e aceeași: orice om are nevoie de un pol de conducere (Rege/Regină), de disciplină și curaj (Războinic/Războinică), de cunoaștere (Magician/Vrăjitoare) și de conexiune emoțională (Iubitul/Amanta). Nu e o chestiune de gen, ci de umanitate. E drept că se manifestă diferit la bărbați și femei, însă fondul este același: toți avem în noi aceste arhetipuri potențiale și ține de noi să le hrănim și să le acordăm un loc matur în viața noastră.
