În câteva momente dificile din viață scrisul m-a salvat, ajutându-mă să integrez ce mi se întâmpla. Câțiva prieteni din bula mea, toți comunicatori de profesie, mi-au povestit despre experiențe similare. Fără să știm măcar că facem asta, ne predam instinctiv unei tehnici descoperită, testată și răs-testată de psihologul J.P. Pennebaker. Dacă aș fi putut participa, cum mi-am dorit la un moment dat, într-unul din studiile obișnuite începute de Pennebaker în urmă cu aproape 30 de ani, aș fi fost fi invitat la laborator, unde mi s-ar fi pus în față o foaie de hârtie sau un laptop (mai nou), împreună cu asigurările de confidențialitate de rigoare, și mi s-ar fi cerut să scriu despre despre o experiență dureroasă din viață. Și, exact pe gustul meu, instrucțiunile cercetătorului ar fi pretins să o descrii cât mai amănunțit, să îți explorezi cele mai ascunse, secrete, îngropate gânduri și emoții. O sesiune de scris dura 15 sau 30 de minute și ți se cerea să te întorci și să mai scrii iarăși despre experiența asta încă alte trei până la cinci zile consecutive. Participanțiilor din grupul de control, li se cerea să scrie în aceleași condiții, același număr de ore, dar despre subiecte neutre precum programul zilnic, pantofii sau cina zilei.

Rezultatele studiilor în domeniu arată că scrierea expresivă despre evenimente traumatice are multe beneficii, evidente în comparație cu grupul de control. Oamenii care au deschis în sine uși către cele mai secrete gânduri și sentimente, explorându-și prin scrisul în jurnal, reacțiile la necazuri sau traume, au mai puține vizite la doctor în lunile care urmează sesiunii de scris, prezintă o creștere a funcțiilor sistemului imunitar, raportează scoruri mai mici la depresie și obțin note mai mari la școală sau e mai probabil să își găsească mai repede un job nou după o concediere. Aceste efecte benefice arată iar și iar la o super diversitate de indivizi sănătoși și bolnavi, tineri și bătrâni, bogați și săraci, din toată lumea.

Inițial, cercetătorii au crezut că beneficiile scrisului expresiv în jurnal despre traumă se datorau catharsisului emoțional în sensul că actul de a scrie ne-ar permite să depășim anumite inhibițiile legate de traumă eliberând emoții ca dintr-o oală sub presiune. Această explicație este astăzi considerată depășită.

Adevăratele mecanismele par să fie legate de însăși natura procesului scrisului care ne ajută să înțelegem, să ne acceptăm necazul prin găsirea unui sens în și dincolo de traumă. Scrisul pare de asemenea să reducă tipul, modul și intensitatea cu care suntem vizitați de gânduri intruzive.

M-am întrebat adesea ce face scrisul în jurnal atât de special și de eficient. De ce convertirea în cuvinte și propoziții a emoțiilor, gândurilor și imaginilor despre evenimente traumatice schimbă felul în care gândim despre ele? Să presupunem că ai trăit o dezamăgire în dragoste. E foarte probabil ca lucrul acesta să te blocheze într-un ciclu de ruminări de gânduri și imagini intruzive, o rotire în cerc, la nesfârșit, inclusiv în momente de răscuce în viață când chiar ar trebuie să te focusezi pe aspecte serioase ale prezentului.
Scrisul în jurnal despre experiența trădării te obligă să îți organizezi și să integrezi gândurile și imaginile intruzive într-o poveste coerentă. Limbajul, prin însăși natura sa, este foarte structurat. Însuși actul de a scrie propoziții te forțează să gândești în termeni cauzali (x adus la y care la rându-i a provocat z) și ajungi automat o analiză care te poate ajuta să afli un sens, să crească gradul de înțelegere și în cele din urmă sentimentul de a fi la butoanele din Turnul de Control al propriei vieți.
Când o experiență capătă formă, structură și înțeles pare dintr-o dată mult mai domesticită, mai controlabilă spre deosebire de etapa când e omletă haotică și dureroasă de senzații, gânduri și imagini. De exemplu, Pennebaker și colegii lui au descoperit că numărul de prepoziții cauzale (din cauză că, prin urmare, deoarece, etc) și cuvinte care denotă înțelegerea (a înțelege, a realiza, a vedea) în sesiunile lor de scris despre subiectul traumatic e direct proporțional cu câștigurile la capitolul sănătate și stare de bine. Când găsești un sens în trauma ta, o poți accepta și integra mai ușor. Fixarea în scris, într-un mediu extern, precum o filă de jurnal sau un document word, a unor gânduri intruzive tinde să te despovăreze de ele.

Sau să îți dau alt exemplu: să fie mai clar totul. În unele zile mai fac un soi de voluntariat, de fapt mă joc cu copiii de la școala din sat, pe care prin experiment, prin poveste, prin dezbatere, încerc să-i învăț un strop de gândire critică.

Și, printre multe altele, am făcut exercițiul ăsta cu ei, mai spre sfârșitul orei: 10 minute de Best Possible Self. E marca unei psiholoage, Laura King, care a inventat exerciul ăsta în care trebuie să scrii despre cum te vezi peste 10, 20, 50 de ani în condițiile în care ai fost super norocos, tot ce ți-ai dorit în viață, ți-a ieșit, în familie, carieră, hobby, în absolut tot și toate, ce mai, și-a mers de minune, și au trecut 10, 20, 30, 50 de ani, cât vrei tu, și mâna pe care ai primit-o în jocul de poker al vieții e quintă royala.

No, acum descrie ce vezi? Cum ești, ce vezi acolo? Și înainte de a scrie, în prealabil le-am spus copiilor că trebuie să pună întrebarea în interior ca și cum Dumnezeu ar fi în inima lor și îl întrebi acolo, cum te-ai duce la Delfi sau, nu știu, la un călugăr de la Muntele Athos. Întreabă acolo și trage apoi cu urechea la îți spune divinitatea din interior.

Și bineînțeles am luat și eu pix și hârtie, ca să fac același lucru. Dar eu am picat într-un blocaj, și un minut, poate două, nu am reușit să scriu, să repet, pe foaia aia decât: e voie! e voie! e voie! de nu știu câte ori. Și abia apoi am putut să-mi dau drumul și să-mi scriu povestea, fericirea unui Sinbad Marinarul întors din sutele sale de călătorii cu teșchereaua plină de galbeni și tolba plină de povești...

Ediția a treia a experimentului de Journaling va fi joi, la Palat. Vii?

Detalii eveniment:
Data și ora: Joi, 9 mai 2024, la ora 18:00
Locație: Palatul Culturii, aripa dreaptă, etajul 2
Înscrieri: Până pe 5 mai 2024 la adresa de email pr@muzeulmures.ro. Numărul de locuri este limitat, așa că vă recomandăm să vă înregistrați cât mai curând posibil.
Accesul la atelier: Este permis cu bilet de intrare în Palatul Culturii, disponibil la Casa de Bilete (Marți – Vineri, 9:00 – 15:30; Sâmbătă – Duminică, 9:00 – 14:00) sau în avans.
#AtelierdeJournaling #ExpozițiaPallady #JurnalIntim #PalatulCulturii #AutoCunoaștereCreativă #Cultură