Comportamentele opuse, cum ar fi căutarea frenetică a sexului și evitarea sexului cu orice preț, au la bază aceeași rădăcină – trauma, rușinea și nevoia de control.

"Acting out" și "acting in" sunt termeni utilizați pentru a descrie comportamentele diferite ale persoanelor care se confruntă cu trauma și adicția sexuală. Acting out implică exprimarea furiei și a rușinii prin comportamente sexuale copulsive și riscante, cum ar fi aventuri sexuale, consumul de pornografie, sau alte comportamente distructive. E o manifestare externă a durerii interne.
Acting in implică suprimarea furiei și a rușinii, prin strategii de distanțare, cum ar fi evitarea contactului sexual, crearea de conflicte pentru a evita intimitatea, sau devenind neatrăgători fizic. Dar e o manifestare internă a aceleiași dureri.

Persoanele care se confruntă cu aceste probleme tind să oscileze între perioade de "acting out" și "acting in". Aceste cicluri pot fi declanșate de amintiri ale traumelor originale, care provoacă sentimente de rușine și neputință.

Abuzul fizic, sexual sau emoțional din copilărie pot lăsa indivizii cu un sentiment profund de neputință și rușine. În încercarea de a recâștiga controlul, unii caută validare prin relații sexuale frecvente, folosind sexul ca pe un mod de a se simți valoroși și doriți. Acest comportament poate servi și la evitarea intimității emoționale reale, reducând riscul de a fi răniți sau respinși.

Pe de altă parte, evitarea sexului poate fi un mecanism de protecție împotriva vulnerabilității și intimității emoționale. Persoanele afectate evită activitățile sexuale pentru a se proteja de potențiale răni emoționale sau fizice, influențate de rușinea legată de propria sexualitate sau de corpul lor. Abstinența oferă un sentiment de control, contrastând cu comportamentele compulsive.

Se mai întâmplă ca aceste compulsii sexuale să migreze sau fie înlocuite de alte comportamente compulsive, care
însă îndeplinesc aceeași funcție de recuperare a controlului și puterii. De exemplu, workaholismul ia locul hipersexualității sau abstinenței și devine un nou mecanism de coping, oferind structura și validarea externă care le fac să se simtă mai puternice și mai valoroase - explică Maureen Canning, autoarea cărții Lust, Anger, Love: Understanding Sexual Addiction and the Road to Healthy Intimacy (Sourcebooks, Inc. 2008).

Comportamentele compulsive oferă o eliberare temporară, dar ajung să le agraveze pe termen lung. După ce efectul temporar dispare, problemele inițiale revin, amplificate: sentimente de vinovăție și rușine pentru ce ai făcut, întărind sentimentul de nevrednicie. Nu mai zic că, cum s-ar putea altfel?, duc la rupturi adesea iremediabile în relațiile personale și profesionale, agravând sentimentul de izolare și rușine, și cu consecințe oribile pe termen lung, inclusiv probleme financiare, de sănătate sau legale.

Înțelegerea acestor dinamici și abordarea lor în terapie e esențială pentru recuperare și dezvoltarea unei vieți sănătoase și echilibrate.

BOX/Recomandare de carte

În capitolul "My Own Story of Sexualized Anger" din cartea "Lust, Anger, Love: Understanding Sexual Addiction and the Road to Healthy Intimacy" autoarea Maureen Canning descrie cum a fost abuzată sexual de tatăl său. Pentru a face față rușinii, Canning a dezvoltat mecanisme de coping compulsive și distructive în viața adultă. A trecut prin perioade de anorexie sexuală, în care a încercat să-și controleze sexualitatea prin reprimare, dar și prin perioade de comportamente sexuale compulsive, utilizând sexul ca o armă pentru a-și elibera furia și a recâștiga un sentiment de putere. A folosit sexul ca un mod de a se răzbuna, dar fiecare nouă victorie o făcea să se simtă și mai goală și mai rușinată. A devenit un "războinic" în acest ciclu distructiv, căutând victime pentru a-și descărca furia, dar suferind totodată și mai mult. A căutat ajutor și a început un proces de terapie, unde a învățat să înțeleagă și să-și gestioneze furia și rușinea.